Scurt Istoric
COMUNA MIHĂILENI
Comuna Mihăileni este unitate administrativ-teritorială în care se exercită autonomia locală şi în care se organizează şi funcţionează autoritatea administraţiei publice locale.
Consiliul local al comunei reprezintă autoritatea deliberativă, iar primarul autoritatea executivă. Autorităţile administraţiei publice locale, în limitele competenţelor deliberative şi executive, administrează şi dispun de resursele financiare şi de bunurile proprietate publică sau privată ale comunei.
Teritoriul administrativ al comunei Mihăileni este situat în centrul țării, pe latura nordică a judetului Sibiu, în partea de sud-est a Microregiunii Valea Hârtibaciului din care si ea face parte și are o suprafata de 77,7 kmp, fiind situat la o distanta de aproximativ 50 km de municipiile Sibiu și respectiv Mediaș și la 25 km de orasul Agnita .
La baza formării reliefului din comuna Mihăileni stau tipurile de roci sedimentare specifice Podisului Hirtibaciului, având soluri brune de padure, soluri negre de fîneață și soluri aluvionare pe văile secundare de pe teritoriul comunei, acesta fiind de tip deluros.
Comuna Mihăileni este străbătută de pârâul Calva, (Valea Rece, etimologia lui fiind germană (săsească) – Caldtbach) afluent al râului Visa. Pe teritoriul comunei exista o rețea hidrografică bogată, dar prin modul de organizare a rețelei hidrografice și datorită suprafețelor mari de pădure ce înconjoara această rețea, posibilitatea apariției de inundații este puțin probabilă.
De-a lungul timpurilor, nu au existat inundaţii de amploare pe raza comunei Mihăileni.
Un obiectiv turistic unic este situat extravilanul satului Mihăileni, Canionul de la Mihaileni sau „Râpa lui Brot”.
Comuna Mihăileni are în componență satele:
- Mihăileni-reședința comunei;
- Metiș, situat la 6 km față de reședința comunei;
- Răvășel, situat la 2 km de reședință;
- Moardăș, situat la 2 km față de reședință;
- Salcău, situat la 2 km de reședința comunei.
Prima atestare a localității Mihăileni datează din anul 1324. În anul 1290 satul Metiș a fost întemeiat de Contele Nikolaus von Talmesch. Biserica evanghelică din Metiș este pomenită pentru prima oară în 1414, când se menționează și hramul acesteia: Sfânta Cruce. Construcția edificiului a început însă din secolul al XIV-lea, dar din vechiile construcții nu s-a păstrat decât turnul de vest. Biserica veche a fost demolată în anul 1861, iar noua biserică a fost finalizată doi ani mai tărziu.Va fi sfințită în 1863 de episcopul Georg Paul Binder. Tot în anul 1863 s-a achiziționat și noul altar, construit la Viena.Tabloul altarului îl reprezintă pe Mântuitor predicând și poartă inscripția: „pictat de Emil Pircher”.
Orga datează din 1793, fiind construită de Samuel Maetz din Biertan.
Despre satul Șalcău se cunoaște faptul că în jurul anului 1320, regele Karol Robert de Anjou pune sechestru pe posesiunea Şalcău cu cetatea de aici, ce era în proprietatea lui loan, comite de Tălmaci, pe care le donează voievodului Toma al Transilvaniei. În jurul anilor 1389-1391, iobagii din Şalcău şi Mihăileni participă la răscoalele populaţiei din jurul Sibiului împotriva patriciatului sibian, iar în anul 1467, teritoriul comunei aparţinea comitelui Nicolae de Ocna, ce stăpânea Șaldorful (Mihăileni) și Salgo (Şalcău).
Biserica fortificată Moardăș a fost construită în secolul al XIV-lea,cu hramul „Sfântul Nicolae„. Este o biserică gotică, cu o singură navă. Clopotnița s-a prăbușit în 1880. Altarul a fost construit de un anume Petersberger în anul 1789. Pictura cu crucificarea este din anul 1700. Biserica a fost renovată în 1913 și în 1959.
Populaţia micuţului sat Răvăşel, iniţial catolică, ulterior lutherană după toate probabilităţile, în secolul XVI a construit o primă biserică. În locul acestui lăcaş a fost construit în 1825 biserica de astăzi, care are în dotare un altar din 1751. In prezent este părăsită. Orga a fost cumpărată de cei din Sebeş, altarul este expus în biserica de la Mediaş. Din cauza alunecărilor de teren biserica este înclinată.
Revenind la satul Mihăileni, amintim faptul că în 1794, tot satul este distrus de un puternic incendiu, fapt pentru care autorităţile Transilvaniei organizează o colectă în vederea sprijinirii locuitorilor şi refacerii satului.
Pământurile din Mihăileni au fost în stăpânirea multor nobili, printre care amintim pe Miske Ştefan şi moştenitorii lui: Rhedei Klara, Donath Katerina, Sekely Paul, Marillai Karol, Tamasy Terezia etc. Printe nobilii care au stăpânit Şalcăul se numără: Maurer Andreias. Miske Ştefan şi moştenitorii, Eperjesi Klara, Toldi Ludovic.
În 1852 s-a înfiinţat prima şcoală, locuitorii neavând un local propriu pentru această activitate.
Activitatea didactică se desfăşura într-o casă situată în partea de NV a comunei în sectorul numit
„Grui”. În 1874, este menţionată prima şcoală din satul Şalcău, iar în 1911, s-a reuşit construcţia unui local special pentru şcoală, situat în centrul comunei, din fondurile cetăţenilor.
Teritoriul administrativ al comunei are ca vecini:
– În partea de nord, comuna Mihăileni se învecinează cu teritoriul administrativ al comunei Valea Viilor;
– În partea de est, comuna Mihăileni se învecinează cu teritoriul administrativ al comunei Bîrghiș;
– În partea de sud, comuna Mihăileni se învecinează cu teritoriul administrativ al comunei Șeica Mare;
– În partea de vest, comuna Mihăileni se învecinează cu teritoriul administrativ al comunelor Nocrich și Alțîna.
Clima este de tip continental, cu influențe temperat-oceanice. Temperatura medie anuală are valori de aproximativ 8 grade celsius, iar in decursul unui an prezinta oscilatii de -5 0 C temperatura medie a lunii ianuarie şi 20 0 C temperatura medie a verii .
Precipitaţiile atmosferice însumează cantităţi cuprinse intre 600 si 650 litri pe metru pătrat pe an.
– cantităţile lunare medii cele mai mari cad în luna iunie;
– cantitățile medii lunare cele mai mici cad în luna februarie;
Grosimea medie a stratului de zăpadă atinge 13 cm în luna ianuarie .
Valurile de frig din lunile de iarna pot depăși -10 grade C ajungând și la -20 grade celsius uneori.
Vânturile prezintă mari diferențieri între zona de culoar unde sunt amplasate cele cinci localitati ale comunei și zona înconjuratoare de podiș. Dacă în prima vântul are o viteza și o intensitate scăzută, în cea de-a doua zonă înconjuratoare, puterea și intensitatea vântului este mai mare.
Acest fapt face ca cele cinci localități Mihăileni, Metiș, Răvășel, Moardăș și Șalcău sa fie amplasate la adăpost în locurile cele mai favorabile.
Suprafaţa teritorial administrativă a comunei Mihăileni este de 7769 ha, din care:
- intravilan 172 ha, împărțit astfel:
satul Mihăileni – 32 ha;
satul Șalcău – 23 ha;
satul Moardăș – 33 ha;
satul Metiș – 52 ha;
satul Răvășel 32 ha.
- extravilan – 7597 ha.
- Biserica Evanghelică fortificatădin Răvășel, construcție secolul al XVI-lea
- Biserica fortificatădin satul Metiș
- Biserica fortificatădin satul Moardăș, construcție secolul al XIV-lea
- Canionul Mihăileni(15 ha)